Ministerul Finanțelor a luat 1,4 miliarde de lei de la bănci din piața internă, prin două emisiuni de obligațiuni. Randamentul pe 10 ani a crescut abrupt în ultimele două săptămâni și a ajuns la cel mai ridicat nivel de după toamna anului trecut.
Belgia a strâns o sumă record de 21,9 miliarde de euro de la populație printr-o vânzare de obligațiuni menită să concureze cu depozitele bancare, un semn al popularității crescânde a datoriei guvernamentale, în contextul în care băncile întârzie să majoreze dobânzile oferite deponenților.
Ratele dobânzilor și inflația în creștere au dus datoria guvernamentală a Regatului Unit la peste 100% din PIB pentru prima dată din 1961, punând în pericol promisiunea premierului Rishi Sunak de a restabili sănătatea finanțelor publice.
Decizia Băncii Naționale a României de a majora rata cheie s-a văzut imediat în piața financiară. Rata la depozitele interbancare, pe baza căreia se calculează IRCC, a sărit imediat la 4%, în timp ce cotațiile ROBOR și-au continuat creșterea. Statul s-a împrumutat mai scump, costurile de finanțare revenind din nou pe creștere.
Cheltuielile guvernului cu dobânzile s-au majorat exponențial în ultimii trei ani, de la 11,6 miliarde de lei în 2019, la 17,46 miliarde de lei la finalul lui 2021. Pentru anul curent, Valentin Tătaru, economistul șef al ING Bank, estimează că vor depăși pragul de 20 de miliarde de lei.
Șansele ca Executivul PNL condus de premierul desemnat Florin Cîțu să primească votul de învestitură azi în Parlament sunt de peste jumătate, în condițiile epidemiei de coronavirus, arată ING Bank. Ar fi o veste bună, în condițiile unei volatilități crescute în piață, cu creșterea presiunii pe costuri de finanțare.
Statul a împrumutat în 2018, direct de la populație, peste 2 miliarde de lei, sub obiectivul ambițios de 4 miliarde de lei stabilit la început de an, obiectiv care va rămâne, probabil, la nivel orientativ și pentru anul acesta. Dobânzile la titlurile de stat vândute populației sunt semnificativ mai mari față de ce oferă băncile la depozite, iar veniturile din dobânzi nu sunt impozabile.
Guvernul a aprobat transferul a 100 de milioane de lei, din Fondul de rezervă pe care îl are la dispoziție, către Ministerul Finanțelor, banii urmând să fie folosiți pentru achitarea dobânzilor la datoria publică. Contactat de Profit.ro pentru a lămuri situația acestui transfer, Ministerul Finanțelor nu a răspuns până la momentul publicării acestui articol.
Ministerul Finanțelor a împrumutat 339 de milioane de lei printr-o emisiune de obligațiuni scadente în octombrie 2020, la un randament mediu anual de 3,8%, în scădere față de licitațiile anterioare.
Investitorii cer randamente tot mai ridicate pentru a împrumuta statul român. Dobânzile la împrumuturile de până la 1 an au crescut de 3-6 ori în ultimele 12 luni, ca urmare a creșterii accelerate a inflației. Datoria pe termen lung este de asemenea mult mai scump de finanțat, în condițiile în care România s-a detașat în Top-ul țărilor din Europa Centrală și de Est plătind cele mai ridicate dobânzi. Datoria pe 5 și 10 ani poartă randamente mai mari chiar și decât cele ale Serbiei, țară mai îndatorată decât România, poziționată de agențiile de rating în categoria junk, dar cu o evoluție macroeconomică mai bună în ultima perioadă.
Creșterea dobânzilor anul viitor, considerată foarte probabilă anul viitor și în România de analiști, este luată în calcul și de Ministerul Finanțelor Publice. O sumă suplimentară de 800 milioane de lei a fost prevăzută în proiectul bugetului pe 2017 la capitolul cheltuielilor cu dobânzile, a declarat ministrul Finanțelor, Anca Dragu, într-un interviu acordat Profit.ro.